Alimente permise în alăptare – mituri frecvente

by | 5 Nov 2020

Ce alimente permise în alăptare aș putea consuma? Ce alimente sunt interzise în alăptare? Ce din ceea ce mănânc îi face rău bebelușului meu? Toate acestea sunt întrebări care aduc multe îngrijorări mamei. 

Pentru a putea răspunde mai bine acestor întrebări e nevoie să înțelegem puțin mai clar cum funcționează. 

Care este rolul alimentației?

Alimentația este foarte importantă pentru buna funcționare a organismului uman în general. În acest context se pune un accent mare pe alimentația în sarcină și în timpul alăptării. Tocmai de aceea ca mamă ești în dilemă referitor la ce trebuie să mănânci, cum să mănânci și cum să combini alimentele.

Dacă în sarcină există restricții pertinente în legătură cu alimentația mamei, tocmai pentru că mecanismul de transfer al nutrienților este mai direct, în alăptare multe dintre restricții sunt pure mituri. Științific nu există argumente pentru aceste interdicții.

Nu există nicăieri în literatura medicală de specialitate o listă de alimente general interzisă în alăptare. Deobicei, dacă ești o mamă care alăptezi, poți mânca orice dorești, oricând dorești, în orice cantitate ți se potrivește, până în momentul în care observi semne clare, corelate alimentației tale, de disconfort la bebelușul tău.
Nu uita că fiecare copil este unic. Ceea ce deranjează pe unul nu va deranja pe un altul. Sunt atât de diferiți încât e imposibil să construim o listă generală sau măcar una cu cele mai frecvente alimente care pot duce la disconfort. In general, alimentele permise în alăptare sunt toate cele destinate în condiții de igienă consumului uman.
Dacă, în cazul familiei tale în mod particular, există un istoric de alergii, atunci e posibil să fie nevoie să eviți unele alimente specifice. Asta este însă o situație specială. Aceste alimente sunt alimente permise în alăptare în mod general.

Mituri despre alimente permise în alăptare: 

MIT 1 – Pe timpul alăptării, mama nu are voie să mănânce fructe și legume crude. Sunt interzise alimentele care pot provoca balonare (fasole, varză, păstăi, năut, roșii, ceapă, usturoi, etc) – pentru că se crede că ele provoacă colici.

fructe si legume in alaptare

Încă nu există o definiție clară, general acceptată pentru manifestările de colici și nici nu s-a dovedit științific că ar fi vreo legătură între colici și alimentația mamei care alăptează. Absorbția substanțelor nutritive se face la nivel de mucoasă intestinală, prin plasmă, apoi ajung în sânge și apoi în laptele matern. E greu de imaginat că acești compuși alimentari care pot provoca balonare și disconfort mamei, să continue procesul de fermentare în sistemul digestiv al copilului și să îl baloneze. Gazele apar de obicei în intestinul mamei de la compuși alimentari incomplet/incorect procesați de corp, de la bacterii (aflate în intestin), etc. Nici gazele și nici carbohidrații incomplet digerați nu trec în sânge. E imposibil ca ele să ajungă la bebeluș. Pentru a afla ce e recomandat să mănânce mama, citește acest articol

 

Asta nu garantează că bebelușul tău nu va avea sensibilități la anumite alimente ci că nu este mai probabil să apară la alimentele care provoacă mamei gaze.

MIT 2 – Se crede că gazele din intestinul mamei ajung în lapte

Este imposibil. Ele  ar trebui mai întâi să circule prin sângele mamei înainte de a ajunge în laptele ei si apoi în sistemul digestiv al copilului. Dacă acest lucru s-ar putea întâmpla mama ar fi în pericol de moarte înainte ca acele gaze să ajungă în laptele ei. 

lapte de vacă în timpul alăptării

MIT 3 – Mama trebuie să renunțe la produsele lactate în timpul alăptării – pentru că pot provoca APLV
(alergie la proteina din laptele de vacă)

Alergia la proteina din laptele de vacă este o manifestare din ce în ce mai întâlnită în rândul bebelușilor. Câteodată sunt rezultate fals pozitive, dar sunt și situații în care apar îmbunătățiri după ce mama renunță la orice urmă de lactate în alimentația ei. Cu toate acestea, această alergie afectează 1,9-4,9% dintre sugari, iar incidența acesteia printre sugarii alăptați este de 0,5%. (REF: Ro J Pediatr. 2020;69(2)). În concluzie nu este interzis ca mama să consume lactate. Dacă apar simptome clare la copil se abordează situația particulară. Fără simptome nu ajută copilul excluderea lactatelor și nici mamei nu îi este ușor.

MIT 4 – Scaunul cu tentă verzuie apare când mama consumă alimente verzi

Scaunul verde al bebelușului are o legătură directă cu transferul ineficient de lapte matern cel mai adesea. Fie mama și copilul transferă cantități mici de lapte, fie laptele care ajunge la bebeluș are conținut mare de apă si glucide sugând doar pe reflex de ejecție, fie o combinație din ambele. Dacă ar fi ca scaunul verde să fie exclusiv de la alimentația mamei, asta ar însemna ca laptele să aibă un conținut mare de clorofilă, în concluzie ar trebui să fie verde. E adevărat că laptele matern poate avea diverse culori, de la nuanțe de maro, portocaliu, roz- roșu, galben, verde și albastru. Însă nu, scaunul verde nu este exclusiv de la alimentele verzi pe care mama le consumă.

Cauzele posibile ale scaunului verde:
  • un dezechilibru între laptele bogat în lactoză și cel gras datorat transferului ineficient de lapte, iar rezultatul este de obicei un scaun verde spumos.
  • sensibilitate la ceva din dieta mamei, cum este laptele de vacă
  • poate fi semn ca bebe are o infecție. Un virus digestiv sau uneori și o simplă răceală pot duce la scaune verzi cu mucus. Erupția dentară, pentru că determină creșterea cantității de salivă, poate si ea duce la scaune verzi.
  • consumarea de către mamă a unei cantități foarte mari de alimente verzi eventual combinate cu alimente ce conțin colorant alimentar verde în cantitatea mare.
  • dacă bebelușul a început diversificarea e comun să aibă și scaune verzi
MIT 5 – Hrana fast-food, dulciurile, ciocolata, băuturi carbogazoase, sunt „interzise” în timpul alăptăriifast-food in alaptare

Acest tip de „dietă” este nepotrivită în general, fie că alăptezi sau nu, fie că ai o stare de sănătate bună sau precară. E de preferat să avem o alimentație echilibrată și cât mai variată, fără grăsimi trans și grăsimi saturate, fără mezeluri și afumături. Însă nu putem spune că un consum ocazional de hrană supra procesată este evident dăunătoare pe termen scurt sau imediat. Cu grijă pentru a nu-i afecta starea ei de sănătate, mama poate mânca orice produs din lista de mai sus.

MIT 6 – Mama care alăptează nu are voie să consume cafea sau bauturi ce conțin cofeină

cafea in alaptareEste permis consumul moderat de cafea. O cafea pe zi, mai ales în prima parte a zilei, rareori are efecte asupra copilului. Totuși s-a observat că este mai probabil ca bebelușul alăptat de o mamă ce nu a consumat în sarcină cafeină să aibă sensibilitate la consumul de cafeină. Cel mai adesea aceste manifestări, dacă ele apar, sunt posibile mai ales în primele 6 luni de viață ale copilului.

Există un studiu care indică faptul că un consum cronic de cafea poate duce la scaderea fierului în laptele matern (Nehlig & Debry, 1994). Conform ”Breastfeeding Answers Made Simple” (Hale Publishing 2010, p. 521), consumul excesiv de cafeina de către mamă (mai mult de 750 mg/zi) poate duce la semne specifice de stimulare la bebeluș. 750 mg cafeină însemnă aproximativ 5 cești normale de cafea. 

MIT 7 – Consumul de miere în alăptare este interzis

Mierea consumată de mamă este permisă în alăptare. Sistemul digestiv al adultului și al copilului mai mare de 1 an poate lupta împotriva sporilor bacteriei Clostridium botulinum. De aceea consumul de miere este permis copiilor peste 1 an. Acești spori vor fi distruși de sistemul digestiv al mamei si ei nu pot ajunge în sângele mamei deci nici în laptele ei. Ce este adevărat însă este faptul că un copil mai mic de 1 an nu are voie să primească miere sub nicio formă și în niciun preparat alimentar sau nu.

MIT 8 – Mama care alaptează nu are voie să mănânce alimente condimentate sau puternic aromate.alimente aromate în alăptare

Pe lista de alimente permise în alăptare sunt și cele condimentate. Sunt multe culturi în lume unde hrana foarte condimentată este frecvent utilizată. Nu există studii care să demonstreze că alimentele puternic aromate sau condimentate pot provoca disconfort bebelușului. Știm că aroma puternică a unor alimente cum este usturoiul trece în laptele matern însă dacă bebelușul este învățat cu această aromă încă din sarcină probabilitatea să îl deranjeze este minimă.

 

Concluzie

Așadar, alimentația mamei NU influențează alăptarea. În primele 6 luni după naștere, laptele matern asigură copilului 100% din nutrienții de care are nevoie. Acești nutrienți sunt asigurați în mare parte din rezervele pe care corpul mamei și le face încă din timpul sarcinii. Ulterior, până la varsta de 1 an, chiar dacă se introduc solidele, tot laptele matern rămâne baza alimentației sugarului în majoritatea cazurilor. Alimentația mamei care alăptează este importantă pentru propriul corp, pentru propriile nevoi și pentru buna lui funcționare. Dacă sunt alimente care provoacă disconfort mamei sau balonare, flatulență (gen fasole, varză, conopidă, etc) sunt de evitat tocmai pentru că „fac rău” mamei, nu că ar influența compoziția laptelui matern sau comportamentul copilului în vreun fel.

În cazul familiilor cu istoric de alergii sau intoleranțe alimentare mama va fi precaută cu respectivele grupe alimentare sau ingrediente în primul rând pentru că provoacă lor disconfort, dar precauția vine și pe considerentul de a urmări dacă copilul a moștenit alergia și/sau intoleranța respectivă.

Informațiile expuse sunt pur informative și nu înlocuiesc un consult amănunțit din partea unui medic specialist, cu atât mai mult când e vorba de patologii.

Acest articol este parte din acțiunile proiectului Susținem alăptarea, sprijinim părinții din Iași

AUTOR
Alina Suman – IBCLC
Ioana Precupan – IBCLC

Înscrie-te la newsletter