Sănătatea mintală este un domeniu esențial pentru starea generală de bine a populației. Cu toate acestea, stigmatizarea serviciilor de sănătate mintală rămâne o barieră majoră în calea accesării acestor resurse, în special în țările cu o tradiție mai conservatoare și o cultură de evitare a serviciilor psihologice, cum este România. Stigma poate avea efecte puternic negative, deoarece nu doar împiedică indivizii să caute ajutor, dar contribuie și la izolarea lor socială și la agravarea stării de sănătate. În România, accesibilitatea serviciilor de sănătate mintală este adesea limitată nu doar de stigmatizare, ci și de bariere economice și lipsa de informare.
Studiul de față își propune să analizeze percepțiile asupra stigmatizării serviciilor de sănătate mintală, accesibilitatea acestora și preferințele beneficiarilor cu privire la modalitățile de sprijin (ex: online vs. față în față). Studiul a fost realizat pe un eșantion de 60 de respondenți și include atât analize cantitative, prin chestionare, cât și calitative, prin 9 interviuri semi-structurate. Respondenții au fost selectați voluntar dintre beneficiarii serviciilor de sănătate mintală oferite de asociația Parentis, fapt ce oferă o perspectivă privilegiată asupra experiențelor și percepțiilor lor legate de stigmatizare.
1. Obiectivele studiului
- Evaluarea percepțiilor legate de stigma asupra accesării serviciilor de sănătate mintală.
- Investigarea modului în care accesibilitatea serviciilor de sănătate mintală este influențată de factori socio-demografici, precum educația și statutul socio-economic.
- Explorarea preferințelor participanților pentru modalitățile de accesare a sprijinului psiho-emoțional.
2. Ipoteze
- Persoanele cu un nivel educațional ridicat vor manifesta o percepție mai redusă a stigmei asociate accesării serviciilor de sănătate mintală.
- Respondenții cu venituri mai mari vor percepe serviciile de sănătate mintală ca fiind mai accesibile.
- Femeile vor manifesta o deschidere mai mare față de accesarea serviciilor de sănătate mintală și vor prefera servicii online din cauza confortului și discreției.
- Familiarizarea cu serviciile de sănătate mintală va reduce percepția stigmei în rândul beneficiarilor.
3. Metodologie
Eșantion
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 60 de respondenți, care au completat un chestionar structurat. Respondenții au fost selectați voluntar din rândul beneficiarilor serviciilor de sănătate mintală oferite de asociația Parentis. Dintre cei 60 de participanți, 57 au fost femei, fapt ce oferă o perspectivă preponderent feminină asupra percepției stigmatizării. 40 dintre respondenți au fost de naționalitate română și 20 de naționalitate. De asemenea, au fost realizate 9 interviuri semi-structurate pentru a completa datele cantitative și a oferi o imagine mai clară asupra experiențelor personale.
Instrumente de colectare a datelor
- Chestionar structurat: Acesta a conținut 56 de întrebări referitoare la percepția stigmei, accesibilitatea serviciilor și preferințele pentru modalitățile de sprijin inclusiv datele demografice
- Interviuri semi-structurate: Ghidul interviurilor s-a axat pe experiențele personale privind accesul la servicii și impactul stigmei asupra deciziei de a căuta ajutor.
Procedură
Chestionarele au fost distribuite online, iar interviurile semi-structurate au fost realizate față în față sau prin telefon, în funcție de preferințele participanților. Datele colectate au fost analizate utilizând programul SPSS pentru a genera statistici descriptive și corelații între variabile.
4. Analiză statistică descriptivă
Vârsta
Majoritatea respondenților s-au situat în categoria de vârstă 30-40 de ani (aproximativ 78.2%), urmată de cei între 41 și 65 de ani (18.4%). Acest lucru sugerează o populație matură, dar activă din punct de vedere social, ceea ce poate influența și percepțiile asupra stigmei și accesibilității serviciilor.
Genul
Din cei 60 de respondenți, 57 au fost femei și doar 3 bărbați, ceea ce arată o prezență covârșitoare a femeilor în studiu. Această distribuție arată că femeile sunt mai predispuse să discute despre problemele de sănătate mintală și să acceseze serviciile dedicate. Femeile tind să fie mai deschise la abordarea problemelor psihologice și la solicitarea sprijinului necesar.
Statutul civil
73.3% dintre respondenți sunt căsătoriți, ceea ce sugerează că sprijinul familial poate juca un rol important în deciziile legate de accesarea serviciilor de sănătate mintală.
Statutul economic
Majoritatea respondenților au raportat venituri medii, cu un procent semnificativ percepând serviciile de sănătate mintală ca fiind greu accesibile din cauza costurilor. Acest lucru subliniază rolul statutului economic în determinarea accesibilității acestor servicii chiar și în situația în care acestea sunt oferite gratuit, așa cum este cazul serviciilor Parentis.
5. Interpretarea răspunsurilor în corelație cu interviurile
Percepția asupra stigmei
Majoritatea respondenților (58.4%) au respins ideea că problemele de sănătate mintală reflectă o slăbiciune de caracter. Aceasta indică o schimbare progresivă în percepția stigmei, în special în rândul femeilor, care reprezintă majoritatea eșantionului. Cu toate acestea, în interviurile semi-structurate, a reieșit că mulți dintre participanți încă resimt presiuni sociale legate de stigmatizarea accesării serviciilor, mai ales în mediile conservatoare. Acest fenomen este frecvent întâlnit în comunitățile tradiționale, unde sănătatea mintală este adesea un subiect tabu.
Accesibilitatea serviciilor
43.3% dintre respondenți au indicat că serviciile de sănătate mintală sunt greu accesibile în general, iar 71,7% au afirmat că sunt în special greu accesibile pentru persoanele vârstnice și 63.3% pentru cele cu dizabilități. Aceasta a fost confirmată și în interviuri, unde participanții au menționat costurile ridicate ca fiind o barieră semnificativă, împiedicându-i să acceseze ajutorul necesar.
Respondenții au menționat în interviuri că barierele economice și lipsa de informare reprezintă principalele motive pentru care multe persoane evită să acceseze sprijinul psiho-emoțional. Această situație este agravată de lipsa resurselor gratuite sau subvenționate, precum și de lipsa de servicii specializate în anumite zone geografice.
Preferințele pentru servicii
Un procent de 21,7% dintre respondenți au afirmat că preferă ședințele online sau telefonice, alegere motivată de dorința de a păstra discreția și de confortul oferit de aceste metode. În special, femeile au subliniat în interviuri că evită să fie văzute intrând într-un cabinet de sănătate mintală, din cauza sentimentului de rușine sau a temerii de a fi judecate de ceilalți. De asemenea, 96,7% dintre respondenți au declarat deschidere către ședințele individuale, iar 28,3% au manifestat o deschidere pentru ședințele de grup.
Interviurile au evidențiat că preferiná pentru serviciile online este determinată și de epuizarea resurselor personale, cum ar fi timpul și energia necesare pentru a participa la întâlniri față în față. Mai mult, beneficiarii care au experimentat serviciile online au subliniat eficiența și flexibilitatea acestora, sugerând nevoia de extindere a acestui tip de sprijin.
6. Analiza corelațiilor statistice
Analiza corelațiilor a avut ca principal obiectiv o înțelegere mai profundă a modului în care variabilele demografice, precum țara de proveniență, nivelul de studii și statutul social, influențează percepțiile asupra sănătății mintale. De asemenea, s-a urmărit identificarea convingerilor similare între diferite grupuri de respondenți, indiferent de diferențele demografice. Corelațiile identificate au evidențiat diferené în funcție de țara de proveniență, cu respondenții din România și Ucraina având percepții distincte asupra anumitor aspecte ale sănătății mintale. În continuare, vor fi subliniate corelațiile cele mai evidente, care reflectă atât diferențele, cât și punctele comune între aceste grupuri.
Corelațiile cu variabila “Țara” (România vs. Ucraina)
Tulburări alimentare
Respondenții din România și Ucraina au percepții diferite în ceea ce privește tulburările alimentare. Persoanele din Ucraina consideră în mai mică măsură că tulburările alimentare sunt simptome ce au legărură cu problemele de sănătate mintală, ceea ce ar putea reflecta diferențe culturale sau o conștientizare mai redusă a problematicii sănătății mintale în contextul tulburărilor alimentare.
Kendall’s tau_b: Coeficient = -0.430, p < 0.001
Spearman’s rho: Coeficient = -0.444, p < 0.001
Crize
Respondenții din România percep crizele de în mai mare măsură ca fiind legate de sănătatea mintală comparativ cu respondenții din Ucraina. Acest lucru ar putea fi influențat de accesul diferit la servicii de sănătate mintală și de nivelul de educație pe această temă în cele două țări.
Kendall’s tau_b: Coeficient = -0.452, p < 0.001
Spearman’s rho: Coeficient = -0.478, p < 0.001
Statut economic
Corelația negativă puternică între țară și statutul economic sugerează că respondenții din Ucraina au, în medie, un statut economic mai scăzut decât cei din România.Această informație se pliază pe statutul de refugiat în proces de adaptare într-o țară străină, fapt ce crește gradul de vulnerabilitate al respondenților refugiați. Acest aspect poate influența accesul la servicii de sănătate mintală și atitudinile față de acestea.
Kendall’s tau_b: Coeficient = -0.548, p < 0.001
Spearman’s rho: Coeficient = -0.585, p < 0.001
Persoanele cu problemele de sănătate mintală sunt considerate slabe
Respondenții din România au tendința mai mică de a considera persoanele cu probleme de sănătate mintală ca fiind slabe comparativ cu respndenții din Ucraina. Aceasta ar putea reflecta o conștientizare diferită a gravității problemelor de sănătate mintală și a impactului lor asupra vieții indivizilor.
KKendall’s tau_b: Coeficient = 0.266, p = 0.024
Spearman’s rho: Coeficient = 0.293, p = 0.023
Problemele de sănătate mintală în familie produc suferință
Respondenții din Ucraina recunosc într-o mai mare măsură că problemele de sănătate mintală din familie provoacă suferință, comparativ cu cei din România. Acest lucru ar putea reflecta atât percepțiile asupra importanței problemelor de sănătate mintală în familie, cât și nivelul de sprijin social disponibil.Respondenții din Ucraina au o rețea de suport restrânsă fiind strămutați din țara lor cu un număr redus de membri ai familiei și prieteni.
Kendall’s tau_b: Coeficient = -0.347, p = 0.005
Spearman’s rho: Coeficient = -0.365, p = 0.004
Corelațiile semnificative cu variabilele “Tulburări Alimentare” și “Crize”
Tulburări alimentare și crize de sănătate mintală
Există o corelație puternică între conștientizarea tulburărilor alimentare și cea legată de crize. Cei care recunosc tulburările alimentare ca fiind simptome de sănătate miontală tind să recunoască și crizele ca simptom, ceea ce sugerează o conștientizare generală a gravității problemelor de sănătate mintală
Kendall’s tau_b: Coeficient = 0.384, p = 0.001
Spearman’s rho: Coeficient = 0.416, p < 0.001
Statut economic și conștientizarea tulburărilor alimentare
Persoanele cu un statut economic mai ridicat sunt mai conștiente de faptul că tulburările alimentare pot fi simptome de probleme de sănătate mintală, ceea ce ar putea reflecta accesul lor mai bun la informații și educație legate de sănătatea mintală.
Kendall’s tau_b: Coeficient = 0.359, p = 0.002
Spearman’s rho: Coeficient = 0.398, p = 0.002
Corelațiile semnificative cu “tratează problemele de sănătate mintală”
Problemele de sănătate mintală în familie produc suferință
Persoanele care cred că medicamentele sunt o soluție eficientă pentru tratarea problemelor de sănătate mintală tind să recunoască și impactul negativ pe care aceste probleme îl au asupra familiilor afectate.
Kendall’s tau_b: Coeficient = 0.387, p = 0.002
Spearman’s rho: Coeficient = 0.387, p = 0.002
Această analiză a corelațiilor scoate în evidență diferențele semnificative între respondenții din România și Ucraina în ceea ce privește percepțiile asupra sănătății mintale și a problemelor asociate. Statutul economic și nivelul de educație au un impact semnificativ asupra modului în care sunt percepute problemele de sănătate mintală, iar accesul la resurse educaționale și de sprijin poate contribui la reducerea stigmatului și îmbunătățirea accesului la servicii.
7. Concluzii și interpretări
Studiul asupra stigmei privind accesarea serviciilor de sănătate mintală a scos în evidență o serie de concluzii relevante, confirmând unele ipoteze și oferind o perspectivă mai profundă asupra percepțiilor și accesibilității acestor servicii. Rezultatele au demonstrat că variabilele demografice precum țara de proveniență, nivelul de educație și statutul economic influențează semnificativ modul în care indivizii percep sănătatea mintală și soluțiile de tratament disponibile
Confirmarea ipotezelor cercetării:
- Ipoteza 1: Persoanele cu un nivel educațional ridicat manifestă o percepție mai redusă a stigmei asociate accesării serviciilor de sănătate mintală.
Această ipoteză a fost confirmată parțial, corelațiile indicând că un nivel mai ridicat de educație este asociat cu o conștientizare mai mare a problemelor de sănătate mintală. De exemplu, respondenții cu studii superioare au fost mai conștienți de impactul tulburărilor alimentare și crizelor asupra sănătății mintale. - Ipoteza 2: Respondenții cu venituri mai mari percep serviciile de sănătate mintală ca fiind mai accesibile.
Corelațiile cu variabila „statut economic” au arătat că persoanele cu venituri mai mari au o percepție diferită asupra accesibilității serviciilor, fiind mai conștiente de tulburările alimentare și problemele asociate sănătății mintale. Totuși, nu toate persoanele cu venituri mai mari consideră că serviciile sunt ușor accesibile. - Ipoteza 3: Femeile manifestă o deschidere mai mare față de accesarea serviciilor de sănătate mintală.
Femeile, care au reprezentat majoritatea respondenților, au fost mai deschise față de accesarea serviciilor, în special pentru sesiunile online, pentru a-și menține discreția. Acest lucru a fost confirmat atât de răspunsurile la chestionare, cât și de interviurile semi-structurate. - Ipoteza 4: Familiarizarea cu serviciile de sănătate mintală reduce percepția stigmei.
Respondenții care au avut experiențe anterioare cu serviciile de sănătate mintală au avut o percepție mai redusă asupra stigmei asociate acestora, confirmând astfel ipoteza. Cu toate acestea, diferențele culturale și de proveniență au continuat să joace un rol important în percepția stigmei.
Recomandări:
- Creșterea accesibilității serviciilor pentru grupurile vulnerabile: Rezultatele au evidențiat că persoanele din Ucraina și cele cu statut economic scăzut întâmpină dificultăți semnificative în accesarea serviciilor de sănătate mintală. Se recomandă extinderea serviciilor gratuite sau subvenționate și campanii de informare în rândul acestor grupuri.
- Promovarea sesiunilor online și a flexibilității: Având în vedere preferința relativ crescută a respondenților pentru sesiunile online sau telefonice, este necesară o extindere a acestor servicii pentru a răspunde nevoilor de confort și discreție ale beneficiarilor, mai ales în cazul femeilor.
- Reducerea stigmei prin educație și campanii de sensibilizare: Este esențială continuarea campaniilor de educare asupra sănătății mintale, cu un accent deosebit pe reducerea percepțiilor stigmatizante din partea comunității. Accesul la informații corecte și educația despre sănătatea mintală pot reduce semnificativ stigmatul asociat.
- Sprijinirea rețelelor de suport social: Rețelele de suport din familie și comunitate sunt esențiale în sprijinirea persoanelor afectate de probleme de sănătate mintală. Se recomandă intensificarea inițiativelor de psihoeducație pentru familii și comunități, pentru a reduce suferința și izolarea celor afectați.
Studiul evidențiază importanța conștientizării sănătății mintale în rândul populației și necesitatea îmbunătățirii accesului la servicii. Deși au fost făcuți pași semnificativi în reducerea stigmei, există încă bariere culturale și economice care trebuie abordate. Diversificarea modalităților de accesare a serviciilor și intensificarea campaniilor de educație și sensibilizare rămân priorități pentru a îmbunătăți starea de bine a comunității.