Gestionarea eficientă a tantrumurilor copiilor având ca obiectiv o relație părinte-copil sănătoasă este o provocare pentru părinți. Tantrumurile sunt o parte normală a copilăriei, deseori făcând ca părinții să se simtă copleșiți. Cu toate acestea, prin utilizarea unor strategii eficiente, părinții pot depăși aceste momente dificile, cultivând în același timp stima de sine a copilului lor. Acest articol își propune să ofere exemple de diferite tipuri de crize de furie și să ofere informații despre modul în care părinții le pot gestiona pentru a-și calma copilul și pentru a promova o relație puternică între părinți și copii.
Teorie și definiție:
Un tantrum se referă la o izbucnire emoțională intensă caracterizată prin comportamente deranjante manifestate de copiii cu vârste cuprinse între un an și patru ani. Aceste izbucniri sunt adesea declanșate de frustrare, oboseală, foame sau dorința de independență. Tantrumurile sunt o parte normală a dezvoltării copilului, pe măsură ce copiii învață să își regleze emoțiile și să comunice eficient.
Consolidarea relațiilor, construirea încrederii între părinți și copii:
Gestionarea eficientă a tantrumurilor este crucială pentru facilitarea unei relații părinte-copil sănătoase și pline de dragoste. Este esențial să recunoaștem că părinții își iubesc copiii în moduri unice, iar această diversitate trebuie acceptată. Iată câteva principii-cheie de care trebuie să țineți cont:
- Ascultarea activă: Prin ascultarea activă a emoțiilor și preocupărilor copilului dumneavoastră, demonstrați empatie și înțelegere. Această abordare îi ajută pe copii să se simtă auziți și apreciați, reducând probabilitatea apariției crizelor de furie.
- Înțelegerea nevoilor reale: În loc să vă concentrați doar asupra comportamentului, încercați să identificați nevoia sau frustrarea de bază care cauzează tantrumul. Abordând cauza principală, părinții pot oferi un sprijin adecvat și își pot ajuta copilul să se simtă înțeles.
- Echilibru și grijă de sine: În timp ce este important să îi faceți pe copii să se simtă iubiți, este la fel de crucial să acordați prioritate îngrijirii de sine. Părinții ar trebui să-și amintească faptul că și bunăstarea lor contează. Echilibrarea nevoilor lor cu cele ale copilului lor asigură o relație mai sănătoasă și mai durabilă.
Tipuri de tantrumuri. Gestionarea eficientă a tantrumurilor
1. Tantrumurile determinate de frustrare:
Exemplul 1: Dacă un copil face un tantrum atunci când nu poate asambla corect piesele de puzzle, un părinte poate oferi reasigurare și sprijin. Aceștia pot spune: “Văd că te descurci greu cu puzzle-ul. Hai să încercăm împreună. Nu uita, este în regulă să ceri ajutor. Ne vom descurca împreună”.
Exemplul 2: Dacă un copil mic țipă și plânge atunci când se chinuie să deschidă un recipient cu gustări, un părinte poate oferi încurajare și îndrumare. Ei pot spune: “Înțeleg că este o provocare pentru tine. Ce-ar fi să încercăm o metodă diferită? Poate că ciocănitul capacului borcanului te va ajuta să îl slăbești. Hai să încercăm împreună”.
2. Tantrumuri din nevoia de atenție:
Exemplul 1: Dacă un copil face un acces de furie la o adunare de familie, cerând atenție imediată, un părinte poate recunoaște sentimentele sale, stabilind în același timp limite. Aceștia pot spune: “Știu că vrei atenția mea, dar în acest moment purtăm o conversație. Hai să găsim un colț liniștit unde putem vorbi și să ne jucăm împreună”.
Exemplul 2: Dacă un copil se manifestă într-un magazin pentru a atrage atenția martorilor, un părinte îi poate redirecționa atenția în mod pozitiv. Aceștia pot spune: “Înțeleg că vrei atenție, dar nu este adecvat să te comporți în acest fel. Haideți să ne concentrăm să găsim ceva distractiv de făcut împreună mai târziu, când suntem acasă”.
3. Tantrumuri de luptă pentru putere:
Exemplul 1: Dacă un copil face un acces de furie atunci când este timpul să închidă televizorul și să meargă la culcare, un părinte poate oferi alternative în limite. Aceștia pot spune: “Știu că vrei să te uiți în continuare la televizor, dar este timpul să te culci. Vrei să închizi singur televizorul sau să te ajut eu? Hai să alegem împreună”.
Exemplul 2: Dacă un preșcolar refuză să se încalțe și insistă să o facă independent, ceea ce duce la un acces de furie, un părinte poate oferi sprijin și încurajare. Aceștia pot spune: “Apreciez independența ta. Ce-ai zice să încerci să te încalți în timp ce eu număr până la zece? Dacă ai nevoie de ajutor, amintește-ți că este în regulă să ceri”.
4. Tantrumurile de suprastimulare:
Exemplul 1: Dacă un copil face un acces de furie într-un centru comercial zgomotos și aglomerat din cauza suprasolicitării senzoriale, un părinte poate crea un mediu calm. Ei pot spune: “Văd că este copleșitor pentru tine. Haideți să ieșim afară pentru un moment și să respirăm adânc împreună. Putem găsi un loc mai liniștit pentru a ne relaxa”.
Exemplul 2: Dacă un copil mic plânge și devine agitat după ce a participat la o petrecere de aniversare zgomotoasă pentru o perioadă îndelungată, un părinte poate oferi confort și reasigurare. Aceștia pot spune: “Înțeleg că ești obosit și suprastimulat. Să mergem într-un colț liniștit și să stăm împreună. Te voi ține în brațe și te voi ajuta să te relaxezi”.
5. Tantrumuri de tranziție:
Exemplul 1: Dacă un copil refuză să părăsească locul de joacă și face un acces de furie când este timpul să meargă acasă, un părinte poate oferi un plan de tranziție. Aceștia pot spune: “Știu că nu vrei să pleci încă de la locul de joacă. Ce-ar fi să punem un cronometru? Când se declanșează, putem face o poză cu partea ta preferată și să ne întoarcem în altă zi”.
Exemplul 2: Dacă un copilul de vârstă preșcolară plânge și țipă atunci când i se cere să treacă de la joaca cu jucăriile la pregătirea pentru cină, un părinte îi poate reaminti cu blândețe și îl poate implica în proces. Aceștia pot spune: “Înțeleg că este greu să te oprești din joacă, dar este timpul să mănânci. Vrei să ne ajuți să punem masa? Putem vorbi despre jucăria ta preferată în timp ce mâncăm”.
Concluzie:
Tantrumurile sunt o parte normală a copilăriei, iar gestionarea eficientă a tantrumurilor copiilor se poate face cu strategii eficiente. Acest lucru îi poate ajuta pe părinți să le facă față în timp ce hrănesc stima de sine a copilului lor. Prin utilizarea unor tehnici precum reasigurarea, îndrumarea, stabilirea de limite, oferirea de opțiuni, crearea unor medii calme și implicarea copiilor în luarea deciziilor, părinții își pot calma copilul în timpul tantrumurilor și pot construi o relație părinte-copil puternică, plină de iubire și de încredere. Nu uitați, părinții își iubesc copiii în moduri unice, iar ascultarea activă a nevoilor reale ale copilului, acordând în același timp prioritate grijii de sine, este esențială pentru a promova o legătură părinte-copil sănătoasă.
Susține proiectele noastre! Donează apăsând butonul DONEAZA direct pe site